sursa:steauasufletului.blogspot.com
Cand o femeie dintr-un anume trib african stie ca este insarcinata, ea se duce in pustie cu câţiva prieteni şi împreună se roagă şi mediteaza până când aud cântecul copilului.
Ei recunosc că fiecare suflet are o vibratie proprie care îşi exprimă aroma unica si scopul. Apoi Femeia se acordeaza la melodie si ei o canta cu voce tare.
Apoi se vor întoarce la trib si vor canta cantecul celorlalti. Atunci când copilul se naşte, comunitatea se adună şi îi cântă copilului cantecul lui.
Mai târziu, când copilul merge la scoala, satul se aduna si îi cântă copilului cantecul lui. Atunci când copilul trece prin iniţierea apre maturitate, din nou, oamenii vin şi cântă împreună.
În momentul căsătoriei, persoana îsi aude cantecul.
În cele din urmă, atunci când sufletul este pe cale de a trece din această lume, familia şi prietenii se adună la patul persoanei, aşa cum au făcut la naşterea lui si îi cântă persoanei pentru viaţa viitoare.
Dacă în orice moment în timpul vieţii sale o persoană comite o crimă sau un act social aberant , individul este chemat in centrul satului şi oamenii din comunitate formeaza un cerc în jurul lui apoi ei îi cântă cântecul. Tribul recunoaşte că o corecţie a comportamentului antisocial nu este pedeapsa ci este iubirea si amintirea propriei identitati.
Când îti recunoşti propriul cantec, nu ai nici o dorinta sau nevoie de a face ceva care sa raneasca pe altcineva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu